Oameni misto

"Nam sine doctrina,vita est quast mortis imago "

luni, 25 ianuarie 2010

Sloi


Tic-tac ,tic-tac.In obrajii mei s-au condensat cristale microscopice de gheata.La brat sta cuminte geanta mea voluminoasa cu lucruri care nu-mi trebuie in mod exceptional.Mana mi-a inghetat pe aparatul foto,pe care din reflex nu il bag la caldura.Natura e impreivizibila,trebuie sa prindem tot ce misca!Daca nu las aparatul asta din mana o sa mor in curand.Gheata se cuibareste in degetele mele atenta si inainteaza spre inima.O simt in gat cum incearca sa coboare.Frison,tremuraturi ,ah uite apusul! Stiam eu ca trebuie sa mor cu camera in mana.Asa ceva nu se rateaza nici in cosciug.”CLICK!”,poza.”Apus de Regie”,dulce frig care ti trasforma dorintele in cuburi de gheata.Ce romantic.
Pe muzicuta mea de fundal intervine brusc:
“Claaaaaaaaxon”,si nu orice “Claxoooon” ci claxon urmat de “Hei papusa esti singura?”.
-Da domnule cocalar,sunt singura,vreo problema?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu